Cum funcționează tranzacțiile cu criptomonede?

Criptomoneda este o formă pur digitală de valoare, liberă de controlul oricărei persoane, companii sau stat.  

Spre deosebire de monedele tradiționale, unde soldul contului tău digital poate fi răscumpărat pentru bancnote fizice, tranzacțiile cu criptomonede sunt pur și simplu înregistrări de date într-un registru distribuit, numit blockchain.

Pe blockchainuri populare precum Bitcoin, Ethereum și Algorand, nu există schimb efectiv de criptomonede între oameni. În schimb, datele de proprietate asociate cu portofelele de criptomonede ale ambelor părți sunt actualizate pe blockchain de fiecare dată când o tranzacție este procesată.

Tehnologia blockchain permite ca aceste tipuri de tranzacții să fie propuse, procesate și înregistrate de o rețea globală de voluntari, numită „noduri”. Aceste computere colaborează pentru a asigura în unanimitate că doar tranzacțiile valide sunt finalizate și stocate imuabil în registru.

Înainte de a analiza procesul pas cu pas de creare, difuzare, verificare și procesare a unei tranzacții cu criptomonede, este important să înțelegi elementele individuale implicate în realizarea acestor tipuri de tranzacții peer-to-peer.

Trei componente de bază sunt necesare pentru a finaliza o plată cu criptomonede:

• Portofel de criptomonede
• Rețea blockchain
• Criptomonedă pentru a plăti comisionul de tranzacție/resurse pe blockchain

Portofelele de criptomonede pot fi clasificate în mod general ca fiind un portofel cald sau un portofel rece, pe baza existenței unei conexiuni permanente la internet. 

Portofelele calde sunt software descărcat pe computere desktop, telefoane mobile sau alte dispozitive inteligente. Acestea sunt constant conectate la internet și permit utilizatorilor să primească și să transfere rapid fonduri. 

Portofelele reci sunt dispozitive hardware, cum ar fi stickuri USB specializate, care trebuie conectate manual la un dispozitiv inteligent pentru a efectua sau a primi transferuri. Spre deosebire de portofelele calde, portofelele reci nu mențin o conexiune constantă la internet. Deși mulți consideră că portofelele reci sunt mai puțin comode decât portofelele calde, acestea sunt considerate a fi semnificativ mai securizate.

Spre deosebire de bancnotele de hârtie din portofelele tale de numerar, criptomonedele nu sunt de fapt stocate într-un portofel de criptomonede. 

Deținerile de criptomonede sunt înregistrate pe blockchain, iar accesul la aceste fonduri este controlat printr-un portofel. Un portofel de criptomonede stochează adresele care sunt folosite pentru a interacționa cu fondurile sale alocate pe blockchain. Dacă cheile sunt pierdute, accesul la orice fonduri asociate cu portofelul este de asemenea pierdut.

Fiecare portofel de criptomonede are propria cheie publică și privată unică. Cheile sunt o parte esențială a unui portofel de criptomonede și sunt folosite pentru: 

• A dovedi cine deține fonduri pe blockchain
• A semna digital și a aproba tranzacțiile de ieșire
• A crea adrese de portofel vizibile publicului

Folosind un tip de formulă criptografică unidirecțională, cheile publice și private ale portofelului sunt asociate matematic. Cheia privată este folosită pentru a crea cheia publică. Criptografia pe bază de curbă eliptică (ECC) este una dintre principalele metode de criptografie cu cheie publică folosite pentru a genera chei pentru portofelele de criptomonede, inclusiv toate portofelele Bitcoin. 

Dacă te interesează să afli mai multe, poți consulta articolul din Centrul de informare Kraken, Cum folosesc criptomonedele criptografia?

Ceea ce face ca aceste chei să fie securizate este că doar persoana care deține cheia privată poate crea cheia publică și dovedi deținerea fondurilor asociate cu portofelul. Criptografia face practic imposibilă decodificarea cheii private pe baza cheii publice.

Iată un exemplu pentru a vizualiza acest concept. Imaginează-ți că ai un număr cu un milion de cifre. Din acest număr cu un milion de cifre, trebuie să identifici o pereche exactă de două numere care au fost adunate pentru a forma acest număr. Din cauza tuturor soluțiilor posibile la această problemă, găsirea combinației corecte ar necesita un număr uriaș de încercări. 

Cu toate acestea, odată ce soluția este găsită, este ușor pentru oricine altcineva din lume să confirme că ai găsit răspunsul corect. La urma urmei, ar fi doar o chestiune de a aduna numerele și de a verifica dacă se potrivește cu numărul cu un milion de cifre.

Această dificultate în găsirea unei soluții, dar ușurința de a verifica soluția odată ce a fost găsită, stă la baza tranzacțiilor cu criptomonede. Această utilizare a criptografiei este ceea ce permite tranzacțiile cu criptomonede să funcționeze – fiabil, securizat și rentabil.

ECC duce acest lucru și mai departe, folosind un sistem complex de linii care intersectează un tip special de curbă pe un grafic. De fiecare dată când traversează curba, linia își schimbă cursul perpendicular și așa mai departe. Cheia publică, în acest caz, este reprezentată de primele și ultimele puncte prin care trece linia după un număr secret de ori.

Cheia privată, în acest caz, este numărul secret de mișcări efectuate pentru a ajunge de la punctul A la punctul final de pe curbă.

Dincolo de cheile publice și private se află adresa portofelului de criptomonede.

Aceasta este creată prin preluarea cheii publice (care, la rândul său, a fost creată din cheia privată) și rularea acesteia printr-un algoritm criptografic de hashing. Acesta este un alt tip de algoritm matematic unidirecțional care ia orice intrare și o transformă într-un șir aleatoriu de cod alfanumeric cu lungime fixă numit „hash”. 

Codurile hash sunt considerate „unice” și „deterministe”. Aceasta înseamnă că fiecare intrare creează un cod hash complet unic, care are exact aceeași valoare de fiecare dată când este rulat prin algoritm. 

La fel precum cheile publice și private, este imposibil să vizualizezi un hash și să știi ce intrare l-a creat.

Acest hash, care servește ca adresă a portofelului de criptomonede, este ceea ce oamenii comunică pentru a primi tranzacții de intrare de criptomonede.

Portofelele calde își stochează cheile online în cadrul software-ului portofelului. 

Deși are avantajul de a permite utilizatorilor să trimită și să primească tranzacții fluid, îi face, de asemenea, vulnerabili la atacuri din partea infractorilor cibernetici.

Cheile private și publice ale unui portofel rece sunt stocate offline pe dispozitivul fizic.

Acest lucru face ca atacurile online asupra portofelelor reci să fie aproape imposibile. Dar compromisul este că de fiecare dată când un utilizator dorește să efectueze un transfer, trebuie să-și conecteze portofelul rece la un computer sau un dispozitiv inteligent.

Pentru deținătorii pe termen lung care tranzacționează rar, aceasta nu este o problemă atât de mare. Însă pentru traderii mai activi, care transferă des fonduri între diferite adrese, acest nivel de securitate suplimentară poate fi incomod.

Dacă vrei să afli mai multe despre diferitele avantaje și dezavantaje ale metodelor de stocare a criptomonedelor, consultă articolul din Centrul de informare Kraken, Cum să-ți păstrezi criptomonedele în siguranță.

Un blockchain este un tip de tehnologie de registru distribuit. Pe scurt, un blockchain este un sistem pentru înregistrarea datelor care este gestionat și întreținut de o comunitate deschisă, nu de o autoritate unică.

Oricine din lume poate participa la operarea unei rețele blockchain publice, cu condiția să aibă acces la internet și un dispozitiv inteligent. Cele mai multe rețele blockchain iau măsuri pentru a „descentraliza” platformele, asigurându-se că nicio persoană sau autoritate centrală nu poate prelua controlul asupra registrului blockchainului.

Persoanele care își dedică voluntar timpul pentru a deveni participanți activi într-o rețea blockchain sunt cunoscute sub numele de „noduri”. Nodurile pot efectua o varietate de sarcini, de la menținerea unui istoric complet al tranzacțiilor până la îndeplinirea sarcinii esențiale de validare a datelor.

Un blockchain poate fi considerat ca un șir virtual de cutii (sau „blocuri”), unde fiecare cutie conține o cantitate de date. Pentru rețelele de criptomonede, datele din aceste cutii sunt în mare parte informații despre tranzacții – cine a transferat ce, cui și la ce oră. 

Pe măsură ce noile tranzacții sunt difuzate în rețea, trebuie create blocuri noi, umplute cu noile date, confirmate și adăugate la lanț. 

Toate blocurile adăugate la blockchain sunt permanente și imuabile, ceea ce înseamnă că este imposibil să revii și să schimbi informațiile stocate în blocul finalizat. De aceea este atât de important rolul validării datelor. Orice date de tranzacție trebuie să fie confirmate în unanimitate de toate nodurile din rețea pentru a se asigura că doar tranzacțiile valide sunt procesate. 

Pentru că nu există o autoritate unică care să gestioneze rețeaua, se folosește un sistem automatizat pentru a se asigura că toate nodurile sunt de acord cu privire la datele noi care sunt angajate în blockchain. Acest sistem, cunoscut sub numele de minare pe rețelele blockchain precum Bitcoin, este conceput pentru a descuraja agenții răuvoitori să corupă rețeaua cu tranzacții nevalide.

Acest sistem este cunoscut ca mecanism de consens.

Deși diferite blockchainuri folosesc diferite tipuri de mecanisme de consens, toate urmăresc același obiectiv: păstrarea de informații precise privind proprietatea și tranzacțiile.

Proof-of-work și proof-of-stake sunt cele mai frecvente sisteme utilizate în domeniul criptomonedelor.

Pentru a compensa nodurile pentru efortul lor, toți utilizatorii de criptomonede sunt obligați să plătească un comision de tranzacție pentru a-și procesa plățile, cunoscut uneori sub numele de comision de resurse.

Acesta acoperă costurile de calcul asociate cu funcționarea unui nod și le oferă stimulente financiare pentru a continua să opereze pe rețea.

Comisioanele pot varia în funcție de blockchain, precum și de cât de aglomerată este rețeaua în acel moment.

În unele cazuri, utilizatorii pot adăuga un bacșiș pe lângă comisionul de tranzacție pentru a încuraja validatorii să prioritizeze plățile lor înaintea altora din coadă.

Acum că este clar ce componente formează procesul de tranzacție cu criptomonede, să vedem cum funcționează o plată de la început până la sfârșit.

Procesul de mai jos este specific rețelei Bitcoin; unele dintre detaliile mai fine vor diferi ușor pe alte rețele blockchain, cum ar fi Ethereum, Ripple sau Solana. 

De asemenea, merită menționat că aproape toate etapele enumerate mai jos sunt efectuate automat de codul subiacent al protocolului Bitcoin și de nodurile rețelei. Tot ce trebuie să facă utilizatorul Bitcoin este să introducă suma de criptomonedă pe care dorește să o trimită, să copieze și să lipească adresa publică a portofelului destinatarului și să apese pe butonul de trimitere.

Procesul de trimitere a unei tranzacții constă în trei faze:

1. Tranzacționare
2. Difuzare
3. Decontare

Mai jos este un exemplu al diferitelor etape care au loc pe blockchainul Bitcoin. Acest proces este ceea ce permite Bitcoin să funcționeze ca un sistem de bani electronici peer-to-peer.

Să presupunem că Ben a trecut deja prin procesul de cumpărare de Bitcoin și acum vrea să-i trimită Oliviei 1 Bitcoin (BTC). Reține că Ben poate trimite unități mai mici de Bitcoin numite Satoshi, dar vom folosi un bitcoin întreg pentru simplitate.

1. Olivia îi trimite lui Ben adresa ei publică de portofel.
2. Ben ia adresa publică de portofel a Oliviei și creează un mesaj de tranzacție care conține informații despre tranzacția dorită (de unde provine Bitcoinul lui Ben, unde ajunge, câtă rest ar trebui să fie returnat lui Ben sub formă de UTXO și care este suma comisionului atașat).
3. Acest mesaj de tranzacție este procesat printr-un algoritm de hashing criptografic pentru a-l reduce la un cod unic cu lungime fixă.
4. Ben criptează codul hash rezultat cu cheia sa privată pentru a crea o semnătură digitală pentru tranzacție. Prin aceasta, Ben dovedește Oliviei și rețelei blockchain că el a trimis tranzacția și că nu a suferit intervenții neautorizate în tranzit.
5. Ben îi trimite Oliviei mesajul original al tranzacției și semnătura digitală.
6. Olivia decriptează semnătura digitală folosind cheia publică a lui Ben, dezvăluind hash-ul mesajului de tranzacție.
7. Olivia rulează apoi mesajul original al tranzacției prin același algoritm de hashing criptografic pentru a produce un hash și îl compară cu valoarea hash dezvăluită în pasul de mai sus.
8. Cele două hash-uri ar trebui să fie identice, dovedind că Ben a trimis tranzacția și că nu a fost coruptă în tranzit. Orice schimbare în detaliile tranzacției ar duce la un hash complet diferit și ar indica rețelei că cineva a încercat o intervenție neautorizată asupra tranzacției.

Acum că Olivia a reușit să confirme că tranzacția trimisă de Ben este validă, aceasta trebuie acum să fie difuzată în rețea astfel încât toate nodurile să poată confirma aceste informații.

1. Mesajul de tranzacție și semnătura digitală sunt trimise inițial către până la opt noduri. Fiecare nod apoi retransmite acele informații către până la șapte alte noduri din rețea.
2. Aceasta continuă până când fiecare nod din rețeaua blockchain primește și confirmă independent tranzacția.
3. Odată ce au fost confirmate de toate nodurile din rețea, tranzacțiile în așteptare/neconfirmate sunt stocate în ceva ce se numește mempool – prescurtare pentru „memory pool” (fond de memorie).

În funcție de tipul de mecanism de consens utilizat de blockchainul subiacent, un singur nod de validator este selectat pentru a propune un nou bloc umplut cu tranzacții din mempool.

Pentru validatorii de tip proof-of-work, odată ce un validator de succes este selectat din procesul de minare, celelalte noduri din rețea trebuie mai întâi să ateste că acel validator a câștigat competiția de hashing înainte de a putea propune un nou bloc. Dacă vrei să afli mai multe despre acest proces, poți consulta articolul din Centrul de informare Kraken, Ce este minarea Bitcoin?

Odată ce blocul care conține tranzacția lui Ben către Olivia este adăugat la blockchain, va fi considerat o tranzacție confirmată singular. Pentru fiecare bloc care este adăugat la blockchain după acest bloc, tranzacția lui Ben va obține confirmări suplimentare. Runde suplimentare de confirmări ajută la creșterea certitudinii preciziei tranzacției în rețea.

În timp ce unele portofele de criptomonede vor considera o tranzacție ca fiind reușită după o singură confirmare, alte portofele – cum ar fi portofelele Bitcoin – vor necesita de obicei până la șase confirmări. Cu un timp de bloc Bitcoin de un bloc la zece minute, șase confirmări pot dura aproximativ o oră pentru a ajunge la o decontare completă.

Acum că ai aflat cum funcționează tranzacțiile cu criptomonede, ești gata să faci următorul pas în călătoria ta în lumea criptomonedelor?

Dă clic pe butonul de mai jos pentru a-ți crea contul și a cumpăra criptomonede pe Kraken chiar astăzi!