Ce este stakingul de criptomonede și cum funcționează?

Punerea în staking a criptomonedelor este un proces care permite deținătorilor de tokenuri să câștige recompense pentru contribuția la securizarea unei rețele blockchain de tip proof-of-stake (PoS).

Ca multe aspecte ale ecosistemului criptomonedelor, staking are unele caracteristici și considerații unice pe care ar trebui să le treci în revistă înainte de a începe. 

Înțelegerea acestor aspecte te poate ajuta să iei decizii mai bine informate în ceea ce privește criptomonedele tale și posibilitățile pe care le deblochează punerea în staking.

În acest ghid, vom explora ce înseamnă staking de criptomonede, cum funcționează, diferitele tipuri de staking care există, precum și beneficiile și riscurile asociate.

Preferi să vizionezi în loc să citești? Vezi videoclipul de mai jos pentru toate detaliile pe care trebuie să le știi despre punerea în staking a criptomonedelor tale.

Punerea în staking a criptomonedelor permite deținătorilor de criptomonede anume să câștige recompense pentru contribuția la validarea blocurilor de date de tranzacție, pe măsură ce sunt trimise către rețeaua blockchain.

Procesul de staking are două scopuri-cheie:

• Asigură acuratețea noilor informații pe măsură ce sunt adăugate la blockchain.
• Ajută la securizarea rețelei blockchain subiacente împotriva preluării controlului de către majoritatea rețelei, cunoscută sub numele de atac de 51%.

Procesul de staking folosește stimulente și penalizări guvernate de reguli bazate pe computer pentru a încuraja participarea onestă în rețea. 

Stakerii care acționează în conformitate cu regulile protocolului primesc recompense pentru contribuțiile lor, iar cei care acționează necinstit pot suferi penalizări, cum ar fi pierderea criptomonedei puse în staking printr-un proces numit slashing.

Recompensele din staking sunt distribuite sub formă de unități de criptomonedă nou-emise, adesea la o rată proporțională cu suma pe care o persoană o pune în staking. 

La unele rețele blockchain de tip proof-of-stake, depunerea mai multor active într-un contract inteligent de staking crește șansele de a selectare în vederea validării blocurilor. 

Acest mecanism se bazează pe prezumția că aceia cu un mai mare „interes în joc” sunt mai predispuși să acționeze în folosul rețelei, deoarece au mai mult de pierdut financiar dacă activele lor suferă un slashing (sunt confiscate de rețea). 

Cu toate acestea, pentru a evita favorizarea participanților mai bogați, unele protocoale încorporează un caracter aleatoriu pentru a se asigura că toți, inclusiv cei cu mize mai mici, beneficiază de o șansă de a câștiga recompense.

Proof-of-stake este un tip de mecanism de consens blockchain care permite deținătorilor de criptomonede anume să valideze tranzacții și să câștige recompense prin punerea în staking a tokenurilor lor (depunându-le într-un contract inteligent desemnat).

Spre deosebire de blockchainurile proof-of-work (PoW), care se bazează pe minat intensiv din punct de vedere energetic, protocoalele blockchain PoS necesită ca validatorii să cumpere și să „blocheze” un număr de tokenuri pentru a participa la procesul de validare a blocurilor. 

Deși fiecare blockchain PoS are propria abordare pentru selectarea validatorilor, majoritatea folosesc un algoritm pentru a stabili cine va confirma validitatea datelor dintr-un nou bloc.

Odată selectați, validatorii au sarcina de a confirma datele tranzacțiilor și ale contractelor inteligente, menținând integritatea blockchainului.

Multe protocoale PoS necesită o sumă minimă de tokenuri pentru a rula software de validator. De exemplu, blockchainul Ethereum necesită un minim de 32 ether (ETH) pentru a începe să pui în staking pe rețeaua sa, deși există protocoale de staking lichid externe care reduc semnificativ această barieră costisitoare.

Proof of stake delegat (DPoS) este o evoluție a metodei PoS originale. 

În DPoS, validatorii pot selecta delegați – cunoscuți și sub numele de martori sau producători de blocuri – pentru a întreține un nod de staking și a valida blocuri în numele lor. Operatorii de staking delegat percep adesea comisioane sau rețin procente mici din activele puse în staking pe care le generează.

În acest scenariu, operatorii de staking delegat încearcă adesea să atragă stakeri să le încredințeze activele prin oferirea unor comisioane mai favorabile decât concurența lor.

Prin reducerea numărului de noduri de validator, DPoS își propune să îmbunătățească eficiența energetică și să crească viteza de validare a tranzacțiilor comparativ cu PoS tradițional. Cu toate acestea, criticii susțin că blockchainurile DPoS sunt mai centralizate, deoarece doar un număr limitat de delegați se ocupă de validarea tranzacțiilor.

Un exemplu marcant de blockchain DPoS este rețeaua TRON, care servește ca platformă pentru aplicații descentralizate (dApp). Datorită implementării sale DPoS, TRON se pare că procesează tranzacții mai rapid și cu comisioane mai mici comparativ cu alte blockchainuri bazate pe PoS. Se bazează pe doar 27 de producători de blocuri delegați, numiți „Super-reprezentanți”, pentru a gestiona procesul de validare al blockchainului Tron.

Dacă un validator de blocuri acționează necinstit, comportamentul său poate submina rețeaua, făcând utilizatorii să piardă încredere și conducând potențial la o scădere a valorii criptomonedei. 

Pentru a contracara acest lucru, blockchainurile proof-of-stake încorporează penalizări pentru comportamentul malițios, cunoscute sub numele de penalizări „slashing”. 

Slashing rezultă în confiscarea parțială sau completă a tokenurilor puse în staking ale unui validator dacă protocolul stabilește că a acționat necinstit.

Propunerea de blocuri nevalide și timpul excesiv de nefuncționare sunt printre principalele motive pentru penalizările slashing în protocoalele PoS.

Punerea în staking oferă celor care dețin criptomonede anume o șansă de a participa activ în rețelele blockchain.

De ce ar alege cineva să facă acest lucru? Iată câteva motive-cheie:

• Câștigă recompense: Prin punerea în staking a activelor tale digitale pe un blockchain proof-of-stake (PoS), poți câștiga recompense pentru deținerile tale de criptomonede în timp.
• Sprijină rețelele blockchain preferate: Mulți deținători de criptomonede văd staking ca pe o modalitate de a sprijini proiectele în care cred, contribuind la securitatea rețelei lor.
• Ușurință în utilizare: Staking poate servi ca o metodă ușoară de a câștiga recompense din criptomonedele tale, făcându-l accesibil tuturor.

Punerea în staking a criptomonedelor include diverse metode, fiecare cu propriile mecanisme și avantaje. Înțelegerea acestor tipuri diferite te poate ajuta să alegi cea mai bună strategie de staking pentru nevoile tale. 

Iată câteva tipuri frecvente de staking:

• Staking direct: Implică punerea în staking a tokenurilor tale direct pe o rețea blockchain, permițându-ți să participi la procesul de consens și să câștigi recompense.
• Fonduri de staking: Deținătorii de criptomonede își unesc fondurile pentru a forma un singur nod de staking. Acest lucru ajută la creșterea șanselor de a câștiga recompense și îmbunătățește accesibilitatea la blockchainurile care au cerințe minime de staking. Recompensele sunt împărțite între membrii fondului proporțional cu contribuțiile lor.
• Staking delegat: Stakerii pot delega puterea lor de staking unui nod de validator gestionat de altcineva. Recompensele sunt împărțite între validatori și delegatari.
• Staking pe bursă: Bursele de criptomonede oferă servicii de staking, permițând utilizatorilor să pună în staking activele lor în mod direct. Bursa se ocupă de tot și distribuie recompensele.
• Staking lichid: Utilizatorii primesc tokenuri reprezentative pentru activele lor puse în staking, eliberând lichiditate. Aceste tokenuri reprezentative pot fi utilizate în alte protocoale DeFi pentru a câștiga potențial recompense suplimentare, oferind recompense simultane dintr-o singură valoare de active puse în staking.

În plus, stakingul poate fi în custodie sau fără custodie. La staking în custodie, îți transferi tokenurile pe o platformă. La staking fără custodie, îți păstrezi tokenurile în portofelul tău digital.

În protocoalele proof-of-stake (PoS), validatorii sunt aleși pentru a crea blocuri noi pe baza mai multor criterii. Deși acest lucru se concentrează în principal pe suma criptomonedelor pe care le pun în staking, multe protocoale blockchain iau în considerare și alți factori dincolo de numărul de monede puse în staking.

Cu cât un validator pune în staking o sumă de criptomonede mai mare, cu atât șansele sale de a fi selectat pentru a valida un bloc de tranzacții sunt mai mari. Cu toate acestea, protocoalele introduc și un caracter aleatoriu pentru a se asigura că cei care pun în staking sume mai mici au o oportunitate de a câștiga recompense.

Pentru a menține corectitudinea, unele blockchainuri PoS folosesc diferite tehnici bazate pe criptografie pentru a crea un caracter aleatoriu în procesul de selecție. Aceste considerații asigură că toți participanții au o oportunitate de a câștiga recompense pentru validarea tranzacțiilor.

În unele cazuri, stakerii pot crește șansele de a fi aleși prin punerea în staking a tokenurilor lor pentru perioade mai lungi. Acest concept, cunoscut sub numele de „vârsta monedei”, este calculat prin înmulțirea numărului de monede puse în staking cu numărul de zile de când sunt puse în staking. 

Cu cât tokenurile sunt puse în staking mai mult timp, cu atât este mai mare probabilitatea ca un validator să fie selectat în viitor. Când un nod validează cu succes un bloc de tranzacții, vârsta monedei sale se resetează.

Principalul avantaj al punerii în staking a criptomonedelor este șansa de a câștiga recompense pentru deținerile tale. Când îți pui în staking criptomonedele, poți câștiga bani fără a fi nevoie să îți vinzi activele, oferind o modalitate pentru deținătorii de criptomonede de a câștiga venituri pasive. Acest lucru poate fi, de asemenea, parte a unei strategii de investiție pe termen lung, încurajând oamenii să își păstreze activele în rețea, ceea ce poate ajuta la stabilizarea prețurilor.

Beneficiile suplimentare includ:

• Costuri de investiție mai mici: Staking nu necesită o investiție inițială mare în echipamente de minat scumpe, spre deosebire de sistemele proof-of-work (PoW). Protocoalele proof-of-stake (PoS) pot rula pe GPU-uri standard de computer, facilitând participarea unui număr mai mare de oameni.
• Eficiența energetică: PoS folosește semnificativ mai puțină energie decât blockchainurile PoW, ceea ce ajută la reducerea impactului general asupra mediului al unei rețele.
• Protecție împotriva inflației: Staking poate ajuta potențial la protejarea împotriva inflației, deoarece deținătorii din anumite țări pot fi capabili să își crească deținerile de criptomonede și să depășească ratele generale ale inflației.
• Sprijin activ pentru rețea: Staking permite utilizatorilor să sprijine activ rețeaua blockchain. Stakerii pot participa la procesul de consens pentru a întări rețelele în care cred, câștigând recompense pentru contribuțiile lor.
• Participare la guvernanță: În unele cazuri, stakerii pot avea un cuvânt de spus în deciziile de guvernanță, permițându-le să influențeze direcția proiectului.

Deși staking poate oferi recompense, există mai multe riscuri de luat în considerare înainte de a-ți angaja criptomonedele într-un protocol:

• Riscuri de rețea: Dacă blockchainul întâmpină probleme, cum ar fi erori sau vulnerabilități, acest lucru ar putea afecta siguranța activelor tale puse în staking.
• Penalizări slashing: Dacă un validator sau un operator de staking delegat se comportă necinstit sau nu reușește să își îndeplinească rolul, stakerii pot pierde o parte sau toate activele lor puse în staking.
• Volatilitatea pieței: Valoarea criptomonedelor poate fluctua dramatic. Chiar și în cazul în care câștigi recompense, valoarea totală în fiat a deținerilor tale poate scădea în funcție de condițiile de piață.
• Lipsa de control: Punerea în staking a activelor tale înseamnă că este posibil să ai mai puțin control comparativ cu păstrarea acestora într-un portofel. Te bazezi pe protocol și pe guvernanța acestuia.
• Riscuri de reglementare: Schimbările în reglementări pot afecta practicile de staking sau legalitatea anumitor metode de staking, influențând capacitatea ta de a pune în staking sau recompensele pe care le câștigi.
• Riscuri de compunere: Unele sisteme de staking oferă recompense compuse, ceea ce îți poate crește riscul dacă piața scade, deoarece o parte mai mare din activele tale este blocată.
• Costul oportunității: Staking îți blochează activele, împiedicând participarea la protocoale de finanțe descentralizate (DeFi), achiziționarea de tokenuri non-fungibile (NFT) sau tranzacționarea activă pe piață.

Riscul general este obligația de a bloca monedele tale puse în staking pentru o perioadă anume. Pe multe platforme, în timpul acestei perioade de blocare, nu vei putea accesa, transfera sau vinde criptomonedele tale.

Dacă prețul de piață al monedelor tale puse în staking scade semnificativ, pierderile tale ar putea depăși câștigurile pe care le obții din staking. Cu toate acestea, programul de staking al Kraken îți permite să pui în staking sau să scoți din staking majoritatea criptoactivelor în orice moment, cu perioade de blocare flexibile.

Există mai multe modalități de a-ți pune criptomonedele în staking. Poți pune în staking direct din unele portofele digitale, prin servicii de finanțe descentralizate sau direct prin protocolul în sine.

Cu toate acestea, cei mai mulți aleg să-și pună în staking tokenurile prin furnizori de staking de încredere, cum ar fi Kraken.

Primul pas pentru a pune în staking criptomonede este să achiziționezi criptomoneda nativă utilizată de protocolul PoS. Unele dintre cele mai populare criptomonede pentru staking sunt ETH, SOL și ADA. Poți cumpăra aceste active de staking și multe altele folosind Kraken sau alte platforme de criptomonede.

Multe platforme de criptomonede, cum ar fi Kraken, au programe de staking disponibile pentru tine. Dacă ai achiziționat activele tale de staking de la Kraken, poți începe să pui în staking imediat. Poți pune în staking criptomonedele tale cu un singur clic, pe Kraken sau în aplicația de mobil Kraken Pro.

Dacă vrei să folosești un alt serviciu de staking, va trebui să îți transferi activele într-un portofel de criptomonede sau un serviciu terț care acceptă staking.

Angajează-ți activele într-un program de staking pentru a începe să câștigi recompense. Ține cont că unele active pot necesita o perioadă de blocare înainte de a începe să genereze recompense.

Acum că înțelegi detaliile punerii în staking a criptomonedelor, poate ești gata să faci următorul pas în călătoria ta în lumea criptomonedelor? Kraken îți permite să pui în staking o varietate de criptomonede, oferind o modalitate ușoară de a câștiga recompense în timp ce susții rețeaua.

Te interesează punerea în staking? Accesează Centrul de informare Kraken pentru ghiduri despre criptomonede și înscrie-te pentru un cont la Kraken chiar astăzi.